
RMN-ul este una dintre cele mai cunoscute investigații de imagistică medicală existente, care de-a lungul timpului a ajutat la diagnosticarea corectă a unui număr important de pacienți. Un ghid cu privire la această procedură vă poate ajuta să înțelegeți mai bine mecanismul de funcționare, în cazul în care dumneavoastră sau cineva drag urmează să facă un RMN.
Aparatul de imagistică prin rezonanță magnetică (RMN) este un tub în formă de cilindru care creează un câmp magnetic puternic în jurul persoanei care se află în interior. Scannerul dispozitivului va trimite periodic câmpuri magnetice, precum și impulsuri de unde radio către pacient.
Alinierea regulată a atomilor de hidrogen din organism este astfel perturbată, ca urmare a îmbinării dintre câmpul magnetic și frecvența radio. În acest timp, un computer colectează semnalele radio emise de nuclee. Ulterior, atomii încep să se întoarcă la locația lor normală, iar semnalele radio sunt apoi analizate de computer. Rezultatele obținute sunt afișate ca imagini clare ale zonei corpului care a fost investigată.
Astfel, imaginea bidimensională (2D) sau tridimensională (3D) a structurilor sau organelor analizate este creată pe baza activității atomilor de hidrogen.
Cine NU poate face un RMN
- Pacienții care au proteze articulare metalice;
- Cei care au valve cardiace artificiale;
- Persoanele cu defibrilator cardiac implantabil;
- Cei care au stimulator cardiac;
- Persoanele care au agrafe metalice;
- Pacienții cu implanturi cohleare;
- Cei care au în corp gloanțe, schije sau orice alt tip de fragment metalic.
Când este recomandată utilizarea substanțelor de contrast?
În multe cazuri, investigația este posibilă și fără a se utiliza substanța de contrast, însă există circumstanțe în care radiologul poate utiliza acest material pentru a vizualiza un anumit element în detaliu.
Această cerință depinde de patologia pacientului. Rămâne la latitudinea medicului să stabilească dacă să injecteze sau nu materialul de contrast. De cele mai multe ori această alegere se face după ce specialistul vizualizează imaginile preliminare care au fost făcute fără contrast. Gadoliniul este utilizat pentru a crește contrastul imaginii finale, atrăgând astfel atenția asupra anumitor organe, vase de sânge sau țesuturi. Variațiile prizei de contrast ar putea face lumină asupra existenței unei boli sau leziuni. În cele mai multe cazuri, oamenii nu au probleme în ceea ce privește tolerarea acestui produs, însă este posibil să experimentați răspunsuri alergice ușoare, cum ar fi urticaria.
Ce afecțiuni depistează investigația RMN?
- Afecțiuni cerebrale precum accidentele vasculare sau tumorile;
- Afecțiuni ale coloanei vertebrale precum herniile de disc, patologiile vertebrale sau de cordon medular;
- Afecțiuni ale sistemului musculo-scheletal, cum ar fi artrita, rupturi ligamentare sau de menisc.
Pregătirea pentru examenul RMN
În cazurile cele mai frecvente, medicul dumneavoastră vă va sfătui să vă abțineți de la a mânca cu până la trei ore înainte de efectuarea investigației, însă recomandarea va varia în funcție de natura examinării pe care o veți face. Dacă nu mai sunt oferite și alte sugestii, atunci vă puteți continua activitățile obișnuite, iar în cazul în care urmați un tratament specific, veți putea continua să administrați medicamentele conform instrucțiunilor. Dacă aveți probleme medicale preexistente sau dacă ați suferit o intervenție chirurgicală în ultimele luni, asigurați-vă că anunțați medicul despre aceste detalii și urmați sfaturile pe care acesta vi le oferă.
Pentru a obține o imagine mai clară a organelor în timpul investigației, specialistul ar putea fi nevoit să vă administreze o substanță de contrast pe cale orală sau să o injecteze intravenos.
Țineți cont de faptul că, înainte de a intra în camera magnetului, va trebui să dați jos toate bijuteriile, ceasurile, ochelarii, agrafele de păr sau oricare alte obiecte care pot conține metal precum pixurile, cheile, monedele, aparatele auditive sau piercing-urile.